News Ticker

Copilul cu suflet de inger

Este seara. Irina si Tudor sunt la slujba de Inviere. Mama lor le spune:

-Dragilor, mai bine duceti-va acasa sa va odihniti. Maine va fi o zi lunga.

-Bine! au raspuns ei intr-un glas.

Cei doi copii s-au dus acasa si au incercat sa adoarma, dar nu au putut deoarece se gandeau incontinuu ce o sa le aduca iepurasul maine dimineata.

Dimineata, au cautat peste tot cadouri, insa nu au gasit niciunul. Era primul an in care iepurasul nu le adusese nimic. In ziua aceea au venit multi prieteni si rude care s-au jucat, au mancat, s-au distrat, dar Irina si Tudor erau cu gandul la cadourile de Pasti. Acestia nu isi dadeau seama ca sarbatorirea Pastelui este ca sa te poti bucura de Invierea Domnului impreuna cu cei dragi, ei credeau ca sarbatoarea aceasta este numai si numai ca sa primesti daruri.

Dupa ce au plecat oaspetii, Irina si Tudor s-au dus afara sa se joace. In drumul catre prietenul lor, Mihai, copiii au intalnit un copil murdar, cu hainele subtiri si nemancat, aproape lesinat, dar totusi cu un zambet arzator. Surprinsi de bucuria copilului, l-au intrebat:

-Buna! De ce esti fericit daca esti sarac? au intrebat ei.

-Pentru ca astazi a inviat Domnul. Noi ne putem controla doar iubirea si credinta fata de el.

-Pai si cu celelalte ce se intampla?

-De celelalte lucruri se ocupa el. De aceea noi trebuie sa avem grija cum ne purtam cu familia noastra si cu prietenii nostri. Dumnezeu ne vede mereu. Daca nu suntem cuminti ne va lua tot ce avem cat a-i zice peste.

In acel moment copiii si-au dat seama ca nu se comportasera frumos cu familia si rudele lor.

Imediat ce au ajuns acasa au urcat in camerele lor, si-au strans toate jucariile cu care nu se mai jucau intr-o cutie si apoi s-au gandit sa i le ofere copilului cu suflet de inger. Apoi l-au invitat sa locuiasca impreuna cu ei. Din fericire a acceptat si au ramas cu totii fericiti.

Noi trebuie sa invatam din greselile noastre si ale altora si sa nu le mai repetam.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*